România a rămas și în 2020 pe ultimul loc în Uniunea Europeană după gradul de colectare a TVA, cu un deficit de încasare de 35,7% din totalul veniturilor preconizate.
Premierul Ludovic Orban afirmă că, până la finele acestei săptămâni, Guvernul urmează să adopte a doua rectificare buegtară din acest an și, astfel, vor fi alocate resurse către bugetul asigurărilor sociale, în vederea plății pensiilor, cât și pentru plata facturilor restante la lucrările de investiții guevrnamentale și locale, pentru rambursarea TVA și pentru decontarea concediilor medicale către firme. Orban susține că rectificarea este dificilă în condițiile în care: ”Ne-au lăsat ăștia un buget făcut praf, găurit”, cu referire la fostul guvern.
Nivelul de venituri al ANAF în PIB este calculat în proiectul de buget pentru 2019 la aproape 28%, dar Fiscul va trebui să ajungă anul acest la un nivel al veniturilor colectate de 30% din PIB, a arătat vineri ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici.
Execuția bugetului general consolidat pe primele unsprezece luni ale anului 2018 s-a încheiat cu un deficit de 26 miliarde lei, respectiv 2,7% din PIB, extrem de aproape de nivelul de circa 28 de miliarde de lei prevăzut pentru întreg anul 2018. Deficitul este de peste două ori mai mare comparativ cu primele 11 luni de anul trecut, când s-a situat la 10,18 miliarde de lei, echivalentul a 1,19% din PIB. Diferența dintre venituri și cheltuieli s-a agravat accelerat în luna noiembrie, cu circa 5 miliarde de lei, astfel că, pentru a rămâne cu deficitul bugetar în limita de 3% (aproximativ 28 de miliarde de lei), obiectiv asumat ferm de Guvern, luna decembrie ar trebui să fie cea mai austeră de după anii de criză.
Cu cel mai mare deficit de încasare a TVA din UE, plângându-se în continuu de evaziune și în "foame" foarte mare de bani la bugetul de stat, care a determinat administrațiile fiscale județene să ia în vizor chiar și banii plătiți la nunți fotografilor și lăutarilor, după cum Profit.ro a relatat în premieră, România nu poate să beneficieze de decizia istorică a Elveției de a renunța în bună măsură la secretul bancar și fiscal și de a face schimburi automate de informații privind conturile financiare ale contribuabililor cu alte state.
România a rămas țara cu cele mai mari probleme la încasarea TVA, având un deficit la colectare de aproape 36% din veniturile teoretice și pierzând 27,56 miliarde de lei pe fondul necolectării acestei taxe, potrivit unui studiu publicat de Comisia Europeană, bazat pe date din 2016. Totodată, țara noastră se numără printre cele șase membre ale blocului comunitar în care deficitul de colectare s-a înrăutățit față de anul precedent.
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a colectat în primul semestru al acestui an venituri bugetare de 112,79 miliarde de lei, cu 13,5% (13,4 miliarde de lei) mai mult decât în perioada similară a anului trecut și cu 1,8% (2 miliarde de lei) peste cât avea programat de către Ministerul Finanțelor.
Deși a înregistrat progrese vizibile, România a fost statul european cu cel mai mare deficit de încasare a TVA în 2015, diferența dintre veniturile din TVA preconizate și sumele colectate efectiv fiind de 37,2%, mult peste deficitul consemnat la nivelul Uniunii Europene.
Forțat să facă “vrăji” pentru creșterea gradului de colectare a TVA la buget, guvernul vine cu un nou subiect “hot”: proiectul de Ordonanță prin care se dorește implementarea unui nou sistem de plată defalcată a TVA. S-au spus deja multe pe marginea acestui subiect, cum funcționează, cine îl aplică, ce penalități ne așteaptă dacă nu ne conformăm. Întrebarea care rămâne, totuși, este cum ne ajută plata defalcată? Mai precis, care este efectul, în cifre, asupra creșterii gradului de colectare a TVA la buget? Care ar fi “răsplata” pentru un astfel de efort de implementare? Adică, merită sau nu să ne apucăm să angajăm costuri semnificative pentru schimbarea sistemelor informatice, personal suplimentar pentru a putea urmări (zilnic) încasările și plățile în conturile distincte?
Reducerea cotei standard de TVA, de la 24% la 20% începând cu 1 ianuarie, și introducerea unei cote reduse de 9% la alimente, de la 1 iunie 2015, au generat încasări din această sursă, în primele patru luni ale acestui an, de 17,97 miliarde de lei, mai mici cu 1,72 miliarde de lei decât încasările din perioada similară a anului trecut (19,69 miliarde de lei). Gradul de realizare a fost însă cu 2% mai mult decât programul, transmite ANAF.
România are cel mai mare deficit în colectarea Taxei pe Valoarea Adăugată dintre țările din Europa Centrală și de Est, afirmă, joi, PwC.
Comisia Europeană a constatat că România a înregistrat progrese în ultimii ani în ceea ce privește mixul de taxe și reforma ANAF, dar are încă probleme cu colectarea taxelor, în special la TVA, deficitul de colectare în acest caz fiind printre cele mai mari din Uniunea Europeană, a declarat joi Carmen Mărcuș, analist de politici economice în cadrul Reprezentanței Comisiei Europene în România.
Totuși, deși rămâne pe ultimul loc din UE la acest capitol, România a îmbunătățit rata de colectare a TVA în 2013, având în vedere că în 2012 diferența dintre veniturile teoretice și cele încasate a fost de 8,4 miliarde euro, ceea ce reprezintă o rată de necolectare de 42,9%.